Aforismele lui Grigore Vieru:
- Doina este forma sublimă a suferinței omenești.
- Adevăratele tristeți sunt trei: de maică, de cel drag și de muzică. Restul sunt păreri de rău.
- Dacă ești mândru, atunci vei suferi, iar dacă nu ești – atunci nu prețuiești nimic.
- Omul dacă ar trăi nu 70, ci 700 de ani, s-ar urca lui Dumnezeu în cap…
- Nu există un viitor care ar avea răbdare să-i aștepte pe oameni.
- Fiecare zi are parfumul și miasmele ei, plus mirosul sudorii care justifică prezența omului în mijlocul clipei ce ni s-a dat.
- Acolo este cea mai cumplită sărăcie unde cartea moare în brațele pâinii.
- Robul de azi – un câine care păzește alt câine de alți câini cu mulți câini și ei.
- Nici religia nu a putut acoperi vreodată răutatea omului – întotdeauna i-au rămas afară ghearele.
- Un om dedat singurătății nu este nici mai bun, nici mai rău ca ceilalți, este pur și simplu un om singur.
- Răbdarea nu este scrisă pe nici un steag.
- E bine să învețe un popor de la altul, nu este însă bine să învețe un popor pe altul.
- Răbdarea este credința în forțele proprii.
- Sunt două lucruri pe care un bărbat nu are dreptul să le piardă nici în cel mai urât vis: țara și demnitatea.
- Este nedrept să învățăm copilul cum să moară pentru Patrie, înainte de a-l învăța cum să trăiască pentru ea.
- Patria este neliniștea fericită a inimii mele.
- Talentul numai a spus că mă ajută, iar munca m-a ajutat.
- Dintre toate religiile cea mai frumoasă este mama.
- Sunt om, pot iubi, deci pot totul.
- Gloria fără Patrie este ca frumusețea femeii: niciodată nu știi ziua în care se va stinge.